Imagini cu șobolani care se deplasează pe trotuare în zona Sfânta Vineri din centrul Bucureștiului au devenit virale pe rețelele sociale. Filmarea, care a stârnit sute de critici și comentarii, a pus în evidență dificultățile de gestionare a populației de rozătoare în anumite sectoare ale Capitalei. Utilizatorii au reacționat la clipul publicat pe pagina de Facebook „Bucureștiul”, unde mesajul a fost unul ironic, sugerând că astfel de apariții reprezintă o formă de „viață de noapte” a orașului.
Primăria Municipiului București a oferit detalii despre activitatea de monitorizare în zona respectivă, menționând că în perioada februarie-iulie 2026 au fost înregistrate trei reclamații oficiale. Pe lângă aceste sesizări, autoritățile au efectuat și o autosesizare în luna iulie. În toate cazurile menționate, echipele Companiei Municipale Eco-Igienizare București SA au intervenit pentru a inspecta stațiile de intoxicare cu raticid, asigurând verificarea punctuală a acestora.
În urma inspecțiilor, echipele au aplicat măsuri specifice pentru a controla situația, completând sau înlocuind substanțele raticide utilizate. În locurile unde configurația zonei a impus acest lucru, s-a procedat și la suplimentarea numărului de stații de intoxicare. Aceste acțiuni au fost desfășurate pentru a răspunde direct la problemele semnalate de cetățeni în perimetrul din zona Sfânta Vineri, prin utilizarea stațiilor de tip PVC.
Controalele efectuate în luna mai în perimetrul delimitat de bulevardele I.C. Brătianu și Corneliu Coposu au scos la iveală deficiențe de salubritate care favorizează rozătoarele. Autoritățile au identificat resturi menajere abandonate pe trotuare și pe spațiile verzi, coșuri de gunoi deteriorate sau prea pline. De asemenea, au fost găsite recipiente cu apă și hrană pentru păsări sau pisici amplasate lângă blocurile de locuințe, oferind surse constante de hrană.
Primăria Municipiului București și Compania Municipală Eco-Igienizare subliniază că aplicarea raticidelor nu poate rezolva problema pe termen lung fără o schimbare a obiceiurilor de igienă. Rozătoarele vor continua să se înmulțească dacă au acces la adăpost și hrană. Reducerea prezenței acestora depinde atât de intervențiile de deratizare, cât și de menținerea curățeniei și eliminarea surselor care permit supraviețuirea și răspândirea populației de rozătoare în mediul urban.
Problema gestionării deșeurilor și a igienei urbane rămâne un subiect critic pentru administrația locală, având un impact direct asupra sănătății publice. În București, eficiența serviciilor de salubritate este strâns legată de modul în care sunt gestionate resturile menajere și spațiile verzi. Fără o colaborare între autorități și cetățeni pentru menținerea curățeniei, eforturile de deratizare rămân doar soluții temporare împotriva unei probleme care afectează multiple cartiere ale orașului.