Agricultorii și piscicultorii din județul Călărași se află într-o stare de alertă după ce autoritățile au decis eliberarea apei din lacurile Mostiștea și Valea Argovei. Această măsură a fost luată pentru a crește nivelul apei din Dunăre, în contextul debitului foarte scăzut al râului. Decizia vizează asigurarea condițiilor necesare pentru funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, care se confruntă cu dificultăți din cauza nivelului scăzut al apei.
Conform informațiilor, procesul de evacuare a apei din lacul Mostiștea a început în noaptea de vineri spre sâmbătă, acoperind o suprafață de între 1.200 și 1.860 de hectare. Ulterior, sâmbătă, s-a procedat la același demers și la nivelul lacului Valea Argovei, care alimentează Mostiștea. Scopul principal al acestei inițiative este ca nivelul apei din Dunăre să înregistreze o creștere de aproximativ 2 cm prin turnarea a circa 20 mc/secundă.
Situația a generat o panică majoră în rândul celor care depind de aceste resurse hidrice. Agricultorii din zona respectivă se tem că vor rămâne fără apă pentru irigații, având în vedere perioada de secetă. În același timp, piscicultorii sunt îngrijorați de impactul asupra zonelor de pescuit. Există, de asemenea, zvonuri conform cărora o astfel de decizie ar fi fost luată în cadrul ședințelor CSAT.
Lacul Mostiștea este unul dintre cele mai mari lacuri naturale, un liman fluviatil situat în Câmpia Română, pe cursul inferior al râului Mostiștea. Lacul Valea Argovei este cunoscut ca o zonă cu numeroase bălți utilizate pentru pescuit, fiind tot pe cursul râului Mostiștea. Autoritățile ar putea extinde această măsură de evacuare și către alte lacuri din regiune, pentru a menține debitul necesar în Dunăre.
Prognozele hidrologice pentru restul anului indică o perioadă dificilă pentru resursele de apă din țară. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) estimează că debitele râurilor vor rămâne sub mediile multianuale. Pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie 2026, valorile sunt estimate la niveluri scăzute, în unele bazine, precum cel al râului Bârlad sau în Dobrogea, debitele putând coborî chiar sub pragul de 30% din media obișnuită.
Situația debitului scăzut al apelor este o problemă recurentă care afectează atât producția agricolă, cât și infrastructura energetică. În contextul în care resursele hidrice sunt limitate, deciziile de gestionare a apelor devin critice pentru echilibrul dintre necesitățile de consum, agricultura și funcționarea reactoarelor de la Cernavodă, în condiții de prognoze hidrologice defavorabile.