Stocul investițiilor străine directe provenite din China în România a ajuns la 1,95 miliarde de euro la finalul anului 2024. Conform datelor BNR, valoarea a crescut cu 120,8% față de anul 2019, când stocul era de 884,9 milioane de euro. Evoluția a fost marcată de un avans semnificativ în 2022, când ritmul de creștere a fost de 43,3%, urmat de o perioadă de stagnare în ultimii doi ani, când stocul a rămas în jurul pragului de 1,95 miliarde de euro.
Industria prelucrătoare a devenit motorul principal al acestui capital, reprezentând o pondere tot mai mare în totalul investițiilor chineze. În 2019, acest sector deținea doar 38,6% din totalul investițiilor, însă în 2024 ponderea sa a crescut la 79,7%, cu o valoare de 1,56 miliarde de euro. În același interval, sectorul comerțului cu ridul și cu amănuntul a scăzut drastic, de la o pondere de 20% în 2019 la doar 5,4% în 2024, reprezentând 105 milioane de euro.
Producția industrială, în special în domeniile auto și energie, marchează principalele mișcări ale capitalului chinez în țară. Un exemplu este preluarea a 50,1% din grupul german Leoni de către compania chineză Luxshare, pentru 205 milioane de euro. Tot în zona auto, producătorul KSHG Auto Harness a anunțat deschiderea unei linii de producție în județul Hunedoara pentru circa 400 de locuri de muncă, fiind furnizor pentru Grupul Volkswagen.
În sectorul energetic, investițiile se orientează către energia regenerabilă, evidențiind prezența unor companii precum Dahai Solar. Această companie a început în 2024 construcția unei fabrici de panouri fotovoltaice în Călărași, cu o investiție estimată la 10 milioane de euro. Proiectul este destinat pieței europene și are o capacitate de producție de 2.000 MW pe an, oferind aproximativ 150 de locuri de muncă.
La nivelul numărului de companii, România găzduiește circa 15.130 de firme cu capital chinez la finalul lunii iulie 2026, ocupând locul 5 în clasamentul după număr. Deși numărul de societăți a crescut cu 18,9% față de 2019, capitalul social subscris a crescut cu un ritm mai scăzut, de 16,1%. În iulie, China a fost pe locul 4 la capitolul societăți cu capital străin nou înfiate, după valoarea capitalului subscris.
Evoluția acestor investiții reflectă o schimbare de paradigmă în structura economică, trecând de la comerț către producție de înaltă valoare adăugată. Această tranziție este vizibilă în special în regiunile de vest ale țării, unde infrastructura permite dezvoltarea unor baze de producție regionale. Această orientare către industria de componente auto și energie solară confirmă o integrare tot mai profundă a capitalului chinez în lanțurile de producție europene.