Iurie Radulov, cunoscut sub apelativul „Babior”, a fost reținut de autoritățile din Turcia, țara în care acesta se refugiase în anul 2025. Reținerea a avut loc după ce autoritățile turce au transmis informații către Poliția Națională, în urma unor măsuri coordonate de către Biroul Central Național INTERPOL. Autoritățile din Republica Moldova au anunțat că vor demara imediat procedurile necesare pentru extrădarea acestui individ.
Radulov fusese condamnat anterior la detenție pe viață, însă a reușit să părăsească Republica Moldova pe data de 16 martie 2025. Eliberarea sa a fost posibilă prin aplicarea unor amendamente specifice aduse Legii amnistiei, care au permis eliberarea condiționată a unor persoane condamnate la închisoare pe viață. Această decizie a fost controversată, deoarece condamnarea sa viza oficial 10 omoruri și 11 tentative de omor.
Modificările legislative care au facilitat eliberarea lui Radulov au fost propuse de fosta deputată PAS, Olesea Stamate, și au fost votate de majoritatea parlamentară PAS. În urma scandalului politic generat de aceste decizii, partidul de guvernământ de la Chișinău a decis excluderea fostei deputate din organizație. Olesea Stamate a respins însă toate acuzațiile aduse la adresa sa în legătură cu aceste schimbări de lege.
Activitatea interlopului a început în anii ’90, când a condus o grupare criminală implicată în numeroase asasinate, inclusiv împotriva unor oameni de afaceri și lideri interlopi. În anii 2000, investigațiile au indicat că membrii grupului său au comis patru omoruri și șase tentative de omor doar în regiunea transnistreană. Ulterior, Radulov a fost reținut în Bulgaria și predat Chișinăului, după ce fusese dat în căutare internațională.
Iurie Radulov a avut un rol semnificativ în formarea uneia dintre cele mai violente grupări criminale din România, la începutul anilor ’90. În acea perioadă, acesta a locuit o perioadă în România și a menținut o legătură strânsă cu Alexandru Ilie, cunoscut sub numele de Sandu Geamănu. Ulterior, gruparea sa a fost destructurată, iar mulți dintre membrii implicați au fost prinși și condamnați de justiție.
Evoluția acestor cazuri de criminalitate organizată reflectă dinamica sistemelor juridice și a legislației de amnistie care pot influența siguranța publică. În Republica Moldova, aplicarea unor modificări legislative recente a generat dezbateri intense privind modul în care condamnările la detenție pe viață sunt gestionate de către autorități și parlament, afectând direct procesul de aplicare a pedepselor.