O femeie în vârstă de 64 de ani, originară din satul Smolianovți din regiunea Montana, a fost victima unei înșelătorii complexe care a implicat și deplasarea în România. După ce a fost convinsă de un bărbat care pretindea că este polițist, aceasta a lăsat suma de 45.000 de euro lângă containere de gunoi în orașul Craiova. Incidentul a fost raportat autorităților bulgare după ce victima a realizat amploarea fraudei.
Procesul de înșelăciune a început la sfârșitul lunii septembrie, când femeia a primit un apel telefonic de amenințare de la un necunoscut. Ulterior, a fost contactată de un alt bărbat care s-a prezentat sub numele de „inspectorul Kirilov”. Acesta i-a transmis că autoritățile încearcă să destructureze o rețea de escroci bancari și că are nevoie de ajutorul ei pentru a reuși această operațiune de poliție.
Pentru a urma instrucțiunile falsului inspector, victima a fost determinată să își modifice modul de gestionare a banilor. Femeia și-a transferat economiile către o altă bancă și a majorat limitele zilnice de retragere de pe cardurile de debit. Până în data de 11 octombrie, ea a reușit să retragă numerar de la bancomatele din orașul Montana, ajungând la suma totală de 45.000 de euro.
La instrucțiunile primite, femeia a călătorit pe 12 octombrie către Craiova pentru a finaliza faza finală a schemei. Odată ajunsă în orașul românesc, ea a ascuns întreaga sumă de bani într-o geacă și a lăsat-o lângă mai multe containere de gunoi, într-un punct indicat anterior de escroci. Înșelătoria a fost descoperită abia pe 20 octombrie, când femeia a comunicat detalii despre incident rudelor sale.
În urma acestui caz, poliția din Montana a deschis un dosar penal pentru înșelăciune, iar cercetările sunt conduse de polițiștii locali. Autoritățile bulgare au emis un avertisment oficial, subliniind că poliția nu solicită niciodată sume de bani prin telefon pentru desfășurarea unor operațiuni speciale sau pentru capturarea unor infractori. Acest tip de fraudă telefonică vizează adesea persoane care pot fi manipulate prin tactici de intimidare.
Modelele de înșelăciune prin telefon, cunoscute sub numele de „vishing”, reprezintă o problemă de securitate financiară tot mai frecventă în Europa. Infractorii folosesc adesea identități false ale unor instituții oficiale sau ale unor agenți de poliție pentru a induce în eroare victimele. Această metodă se bazează pe crearea unei stări de urgență sau de panică, forțând persoana să ia decizii financiare rapide fără a consulta rudele sau instituțiile bancare.