Un incendiu violent de pădure afectează în prezent o suprafață de peste 400 de hectare de vegetație în apropierea Băile Herculane. Flăcările au devastat zone extinse, iar echipa de intervenție, formată din 100 de oameni, include pompieri, rangeri și angajați ai Ocolului Silvic. Aceștia desfășoară o luptă intensă pentru controlarea focului, care a continuat să ardă și pe timpul nopții, amenințând direct zona stațiunii turistice.
Situația este critică pe traseul rutier DN 67D, unde traficul între Băile Herculane și Târgu Jiu a fost oprit complet. Pe drum cad bolovani și arbori arși, ceea ce face circulația imposibilă. Pe munte, condițiile sunt extrem de dificile, deoarece apar în permanență focare noi. Unul dintre aceste focare a izbucnit la doar 200 de metri de case și unități de cazare, generând o stare de alertă printre turiștii din zonă.
Intervenția este complicată de relief, deoarece terenul este format din calcar și prezintă ravene adânci. În aceste zone, vegetația uscată permite focului să se deplaseze fără a fi observat ușor. Pentru a contracara avansul flăcărilor, s-au utilizat elicoptere care au efectuat peste 30 de misiuni de stingere doar în cursul zile. Cu ajutorul acestora, au fost aruncate tone de apă pentru a menține distanța de siguranță față de stațiune.
Incendiul, care a început acum aproape două luni, a distrus și specii protejate, precum pinul negru de Banat. Doru Coței, consilier județean, a declarat că mulți pini negri seculari au fost pierduți, iar traseele montane și turistice au fost calamitate. În timp ce Col. Florin Chirea, de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, susține că statul are resurse de stingere, Gabriel Păun, fondator Agent Green, critică lipsa solicitării de ajutor extern.
Conflictul de opinii privind gestionarea crizei a evidențiat și aspectul juridic al ajutorului internațional. Gabriel Păun a menționat că, deși focurile durează de peste 7 săptămâni, România nu a solicitat ajutor prin mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene. În contrast, Col. Florin Chirea a explicat că acest mecanism se activează doar atunci când statul nu mai dispune de resurse proprii de stingere, situație pe care a considerat-o neîntemeiată.
Incendiile de vegetație din zonele montane reprezintă o provocare constantă pentru serviciile de urgență, având în vedere topografia accidentată și riscul de propagare rapidă în zonele cu vegetație uscată. În România, gestionarea acestor evenimente implică coordonarea între inspectoratele județene și autoritățile silvice pentru a proteja atât habitatele naturale, cât și infrastructura turistică și drumurile naționale din zonele afectate.