Temperaturile ridicate înregistrate în perioada iunie–septembrie 2025 au fost asociate cu aproximativ 2.879 de decese în România, conform raportului „Starea Climei – România 2026”. Această estimare epidemiologică, publicată pe 14 octombrie, evidențiază impactul sever al caniculei asupra sănătății populației din țară. Datele sunt furnizate de InfoClima și Consiliul Consultativ pentru Știință și Schimbări Climatice, oferind un interval de încredere de 95% cuprins între 2.534 și 3.199 de cazuri.
Analiza arată că majoritatea acestor decese nu sunt înregistrate oficial ca fiind cauzate direct de căldură. Statistic, aproximativ un deces din fiecare 26 de decese înregistrate în cele patru luni analizate poate fi legat de temperaturile care au depășit pragul local de confort termic. Pentru comparație, Comisia Europeană indică aproximativ 1.300 de persoane decedate în accidente rutiere în România pe tot parcursul anului 2025, ceea ce înseamnă că decesele estimate din cauza căldurii în doar patru luni depășesc de două ori acest bilanț anual.
Impactul caniculei a fost extrem de concentrat în anumite perioade de timp. Cea mai critică săptămână a fost cea începută la 21 iulie 2025, când temperaturile ridicate au fost asociate cu aproximativ 794 de decese, reprezentând peste un sfert din totalul estimat. Alte perioade cu un impact semnificativ au fost săptămânile cu începutul la 23 și 30 iunie, fiecare fiind asociată cu aproximativ 350 de decese, precum și creșteri ale mortalității la începutul și la mijlocul lunii august.
Vârsta reprezintă un factor de risc major, deoarece aproximativ două treimi dintre decesele estimate s-au produs în rândul persoanelor de cel puțin 75 de ani. Riscul de deces pentru această categorie este de 21 de ori mai mare decât pentru restul populației. În rândul vârstnicilor, analiza indică 1.173 de decese la femei și 897 la bărbați. Deși numărul total de decese este mai mare la femei, rata mortalității raportată la populație este mai ridicată la bărbați, cu 1.598 de decese la un milion de bărbați față de 1.164 la un milion de femei.
Distribuția geografică a mortalității variază considerabil, cu cele mai mari rate estimate în sudul și sud-estul României. La nivel regional, în aceste zone, rata a fost de 239 de decese la un milion de locuitori, în timp ce în regiunile centrale și nordice valoarea a fost de 58 de decese la un milion de locuitori. Diferențele pot fi explicate și de pragul termic local; de exemplu, în Suceava pragul estimat este de 18,4°C, în timp ce în Teleorman acesta ajunge la 23,4°C.
Raportul subliniază că România nu dispune de un plan național complet pentru caniculă și sănătate, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Autorii recomandă implementarea unor măsuri de prevenție adaptate local, precum avertizările timpurii și protejarea persoanelor vârstnice care locuiesc singure. Monitorizarea mortalității și identificarea persoanelor vulnerabile sunt esențiale pentru a reduce impactul episoadelor de temperaturi extreme care pot agrava afecțiunile medicale deja existente.