Bolile cardiometabolice reprezintă o provocare majoră pentru stabilitatea economică a Europei, generând costuri anuale de peste 282 de miliarde de euro în Uniunea Europeană. Evenimentul „State of Health – The Milan Dialogue”, susținut de Lilly și organizat cu ocazia reuniunii anuale a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD), a subliniat necesitatea accelerării transformării inovației medicale în acces real pentru pacienți. Reprezentanții participanților au identificat barierele care împiedică utilizarea eficientă a progreselor științifice în beneficiul sănătății populației europene.
Impactul financiar al acestor afecțiuni depășește sfera sistemelor de sănătate, afectând direct competitivitatea continentului. Din suma totală de 282 de miliarde de euro, aproximativ 47 de miliarde de euro sunt asociate pierderilor de productivitate. Datele din 2021 arată că bolile și dizabilitățile au dus la pierderea a 256 de milioane de zile de muncă, în timp ce decesele premature au însemnat pierderea a 1,3 milioane de ani de viață profesională, afectând astfel piața muncii și sistemele de protecție socială.
Diagnosticul precoce și continuitatea îngrijirii sunt piloni esențiali pentru reducerea acestor costuri masive. În Regiunea Europeană a Federației Internaționale de Diabet (IDF), aproximativ 65,6 milioane de adulți trăiau cu această boală în 2024, însă 33,6% dintre aceștia, adică circa 22 de milioane de persoane, nu știau că sunt bolnavi. Identificarea timpurie este vitală, dar aceasta trebuie susținută de parcurse de îngrijire clare, deoarece doar șase state membre monitorizează sistematic rezultatele cardiovasculare prin dosare electronice de sănătate.
Accesul la tratament rămâne o barieră critică din cauza timpilor lungi de așteptare pentru medicamentele autorizate. Pentru medicamentele autorizate centralizat în UE între 2021 și 2024, timpul median de la autorizare până la disponibilitatea pentru pacienți a fost de 532 de zile. Există variații enorme între piețele naționale, de la 56 la 1.201 de zile. Această fragmentare a accesului, combinată cu diagnosticul tardiv, împiedică pacienții să beneficieze de inovația medicală disponibilă la nivel european.
În România, situația este comparabilă cu provocările europene, având un impact semnificativ asupra populației adulte. În 2024, peste 1,3 milioane de persoane cu vârste între 20 și 79 de ani trăiau cu diabet, ceea ce reprezintă aproximativ 9% din populația adultă a țării. Un aspect critic este faptul că aproximativ unul din două cazuri de diabet rămâne nediagnosticat sau nu beneficiază de tratament, în condițiile în care 39% din populația adultă din România trăiește cu obezitate.
Planul european pentru sănătatea cardiovasculară propune o schimbare de paradigmă, abordând diabetul și obezitatea ca pe o investiție în oameni și creștere pe termen lung. Această strategie vizează reziliența Uniunii Europene, încercând să transforme sănătatea dintr-un cost de buget într-un motor de participare economică. Obiectivul este de a evalua nu doar cheltuielile imediate, ci și costul intervențiilor tardive și fragmentate asupra întregii societăți.