Cartea electronică de identitate (CEI) a devenit treptat principalul document de identitate emis pentru cetățenii care își schimbă buletinul, pe măsură ce vechile cărți de identitate, aflate în circulație din 1997, ies din uz. Diferența majoră față de documentul clasic este prezența cipului electronic integrat, un element care permite transformarea documentului într-un instrument de identificare digitală. Această componentă permite autentificarea titularului în sistemele informatice ale instituțiilor publice și ale unor entități private.
Cipul integrat în CEI oferă funcții avansate, precum aplicarea unei semnături electronice care are aceeași valoare juridică ca semnătura olografă. La cererea și pe costul titularului, pe cip pot fi înscrise certificate pentru semnătură electronică calificată, valabile atât în România, cât și în restul Uniunii Europene. Pe lângă aceste facilități digitale, cipul asigură securitatea fizică a documentului, fiind greu de falsificat sau copiat, ceea ce aliniază CEI la standardele aplicate deja pașapoartelor biometrice.
Din punct de vedere tehnic, cipul este un mediu electronic de stocare fără baterie proprie, certificat la nivelul de securitate EAL 6+. Acesta respectă standardele internaționale ISO/IEC 7816, ISO/IEC 14443 și ICAO 9303, utilizate la nivel mondial pentru documentele de călătorie. Cipul stochează datele personale de bază, precum numele, CNP-ul și cetățenia, dar și elemente biometrice, inclusiv imaginea facială și amprentele a două degete, care sunt șterse din bazele de date imediat după tipărirea documentului.
Introducerea acestui tehnologie a generat reacții contradictorii și temeri legate de posibilitatea monitorizării cetățenilor prin satelit. Cătălin Giulescu, director al Direcției pentru Evidența Persoanelor, a explicat că cipul nu poate transmite date singur, deoarece nu are baterie și are nevoie de un câmp electromagnetic de la un cititor. De asemenea, au existat obiecții din zona religioasă, însă Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a declarat că aceste reacții sunt provocate probabil de neînțelegerea proiectului și de temeri nejustificate.
Pentru a gestiona aceste rezerve, legislația română permite alegerea între CEI și cartea de identitate simplă (CIS). Această variantă fără cip este disponibilă pentru persoanele care nu doresc documentul electronic, însă este valabilă exclusiv pentru identificare pe teritoriul național. Utilizarea variantei simple implică renunțarea la funcțiile digitale și la posibilitatea de a folosi documentul ca act de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene, în Spațiul Schengen sau în țări precum Turcia și Republica Moldova.
Tranziția către documente de identitate cu cip electronic face parte dintr-un proces de modernizare a serviciilor publice și de aliniere la standardele de securitate internaționale. Această evoluție tehnologică vizează facilitarea tranzacțiilor digitale și a mobilității cetățenilor, oferind în același timp un nivel ridicat de protecție a datelor biometrice prin utilizarea unor protocoale de stocare și citire securizate, care necesită echipamente speciale pentru accesul la informații.