O femeie din județul Buzău a fost victima unei scheme de înșelăciune prin care a pierdut aproximativ 90.000 de euro. Suspecții, identificați ca fiind o mamă și un fiu, au profitat de pasiunea victimei pentru actorul coreean Park Seo-joon pentru a o convinge să investească sume uriașe de bani. Anchetatorii de la Biroul de Investigare a Criminalității din Buzău au stabilit că prejudiciul total ajunge la circa 450.000 de lei.
Schema de fraudă a început prin abordarea victimei în limba engleză, unul dintre suspecți pretinzând că este chiar actorul Park Seo-joon, în timp ce celălalt a jucat rolul managerului său. Pentru a câștiga încrederea femeii, aceștia i-au trimis imagini cu echipa de lucru și i-au oferit un loc de muncă în industria filmului, cu rolul de a ține evidența contabilă. Femeia a fost convinsă că face parte din staff-ul vedetei, deși nu a reușit să încaseze niciun salariu.
După ce a fost atrasă cu promisiunea unui job, victima a fost instinsă să investească bani în activele celor doi, sub promisiunea unor dobânzi foarte mari. Femeia a trimis banii către mamă și fiu în 20 de tranșe diferite, fără a verifica destinația finală a acestor transferuri. Situația a devenit suspectă pentru soțul victimei atunci când dobândile promise nu au mai apărut, iar o verificare online a dezvăluit că firma menționată era, de fapt, o companie de produse de curățenie.
În urma mandatelor de percheziție emise de judecători, polițiștii au descins la adresele celor doi suspecți. Ane Marie Vrapciu, din IPJ Buzău, a confirmat că autoritățile au ridicat dispozitive electronice, medii de stocare și diverse înscrisuri care sunt acum folosite în continuarea cercetărilor. Suspecții, o femeie de 47 de ani și fiul ei de 29 de ani, sunt auditați și cercetați în libertate pentru infracțiunea de înșelăciune, însă banii nu au fost recuperați.
Această metodă de operare reflectă o tendință globală de inginerie socială, despre care autoritățile din Coreea de Sud au emis deja avertismente oficiale. Cezar Bărbucenu, purtător de cuvânt al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, a explicat că infractorii targetează fanii formărilor de tip pop sau rock coreean prin campanii de înșelăciune. Aceștia folosesc tehnici complexe pentru a mima identitatea celebrităților și a convinge oamenii să investească în trusturi sau campanii fictive.
În România, astfel de cazuri de fraudă prin inginerie socială implică adesea utilizarea rețelelor de socializare pentru a identifica punctele vulnerabile ale victimelor. Autoritățile subliniază necesitatea prudenței atunci când sunt oferite oportunități de investiții sau joburi care necesită transferuri de bani către entități neclare. Monitorizarea tranzacțiilor și verificarea existenței reale a companiilor rămân mecanisme esențiale pentru prevenirea pierderilor financiare masive.