Poliția din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca a dispus reținerea unui bărbat în vârstă de 49 de ani, acuzat de înșelăciune prin metoda „reprezentanții băncii și ai poliției”. Incidentul a avut loc în municipiul Cluj-Napoca, după ce o femeie de 75 de ani a fost victima unei scheme complexe de fraudă bancară. Autoritățile au reușit să identifice suspectul și să recupereze o parte semnificativă din banii retrși de victimă.
Fapta a fost raportată de către femeie la data de 28 octombrie, când a declarat că a fost păcălită de persoane care s-au prezentat ca fiind reprezentanți ai Băncii Naționale a României și ai Poliției Române. Sub pretextul unei fraude asupra contului său bancar, victima a fost determinată să retragă suma de 20.000 de euro. Ulterior, acești bani au fost predați unui bărbat în municipiul Cluj-Napoca, conform comunicatului emis de IPJ Cluj.
În urma investigațiilor, polițiștii au localizat suspectul de 49 de ani, originar din județul Vâlcea, în parcarea unui centru comercial din comuna Florești. Din cercetările efectuate, s-a stabilit că acesta a acționat în baza unei înțelegeri prealabile cu ceilalți participanți la faptă. Pentru a facilita predarea banilor, bărbatul a utilizat un cuvânt în limba engleză, stabilit anterior ca fiind un cod de identificare între complici.
Eforturile de recuperare a banilor au avut succes parțial, polițiștii reușind să recupereze peste 18.000 de euro din prejudiciul cauzat. După audieri, bărbatul a fost plasat în Centru de Reținere și Arestare Preventivă, fiind prezentat ulterior procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. Acesta a dispus aplicarea măsurii preventivă de control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, în timp ce investigațiile continuă.
Cercetările sunt în continuare de către Serviciul de Investigații Criminale pentru a documenta întreaga activitate infracțională. Poliția urmărește identificarea și aplicarea măsurilor legale împotriva tuturor persoanelor implicate în această schemă de înșelăciune. Autoritățile subliniază importanța monitorizării acestor metode, deoarece escrocii folosesc tot mai des identități false ale instituțiilor de stat pentru a induce în eroare cetățenii și a accesa sume mari de bani.
Această metodă de fraudă se înscrie într-un șir de tehnici de înșelăciune tot mai frecvente, precum „Vishing”, „Phishing” sau utilizarea inteligenței artificiale pentru clonarea vocii. În cazuri similare, precum escrocheria „Codul secret”, victimele au fost convingse să retragă sume sau să contracteze credite sub pretextul securizării conturilor. Escrocii folosesc adesea documente false și coduri de identificare pentru a câștiga încrederea persoanelor vulnerabile.