O cercetare națională recentă evidențiază o discrepanță între modernizarea infrastructurii școlare și pregătirea reală a elevilor pentru piața muncii. Rezultatele studiului „Participarea elevilor la programe de sprijin, experiența școlară și nevoile educaționale”, realizat de World Vision România, arată că majoritatea elevilor simt lipsa unor competențe esențiale pentru viața de zi cu zi.
Deși 79% dintre respondenți observă prezența unor echipamente noi în cadrul instituțiilor de învățământ, doar 18% declară că au beneficiat de activități menite să le dezvolte competențele digitale. În același interval, 21% dintre elevi susțin că au în continuare nevoie de sprijin specific în această zonă tehnologică. Această situație indică faptul că dotarea fizică a școlilor nu se traduce automat într-un acces individual și eficient la tehnologie pentru elevi.
În ceea ce privește pregătirea pentru viața adultă, 43% dintre copii și tineri au identificat nevoia de competențe practice pentru viața de zi cu zi, precum gestionarea banilor sau luarea deciziilor. La nivelul liceului, 50% dintre elevi solicită dezvoltarea unor abilități practice, iar 36% își doresc experiențe directe, sub formă de stagii, voluntariat sau internshipuri. Nevoile financiare sunt de asemenea marcante, 39% dintre tineri solicitând sprijin pentru pregătirea vieții de adult.
Cercetarea subliniază că intervențiile de sprijin sunt foarte apreciate de beneficiari, în special activitățile remediale care primesc o notă de 9,3 din 10. În contrast, evaluările pentru pregătirea viitorului sunt mai modeste; liceenii acordă doar 6,9 din 10 puncte pentru clarificarea planului de viață și pentru perspectivele de angajare. Această diferență indică o provocare majoră în trecerea de la performanța pur academică la pregătirea profesională concretă.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene subliniază că România traversează un moment de inflexiune, având investiții istorice în infrastructură și dotări. Dragoș Pîslaru a menționat necesitatea adaptării sistemului de la curriculum la metode de predare, punând accent pe gândire critică și creativitate. Este necesar ca investițiile europene să fie completate de resurse private și parteneriate între stat, mediul privat și societatea civilă pentru a transforma dotările în rezultate.
Traseul educațional în România prezintă o scădere semnificativă a numărului de participanți pe parcursul studiilor. Din 100 de copii care intră în clasa pregătitoare, 90 termină clasa a VIII-a, însă doar 48 finalizează liceul cu Bacalaureat. Mai departe, 35 de elevi se înscriu la facultate, 25 obțin o diplomă universitară, iar la final, doar 21 de persoane se angajează în primii unu-doi ani după absolvire.