Economia României a înregistrat o scădere de 0,7% în prima jumătate a anului, într-un context de instabilitate economică. Conform estimărilor furnizate de Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, procesul de relansare economică și îmbunătățirea puterii de cumpărare a cetățenilor ar putea fi amânate până în anul 2027, în cel mai optimist scenariu. Această evoluție depinde în mod direct de controlul inflației și de evitarea unor noi șocuri externe care pot afecta stabilitatea economică.
Analiza BCR subliniază că dinamica anuală trimestrială ar putea deveni pozitivă abia din trimestrul al patrulea. În prezent, România se confruntă cu o creștere economică sub potențialul real, aflat între 2,2% și 2,3%. În timp ce în 2024 creșterea a fost de aproximativ 0,9%, în 2025 se estimează un nivel de 0,7%, iar anul curent poate înregistra o performanță negativă, fiind afectată de lipsa unei forțe de muncă bine calificate.
Investițiile străine sunt descurajate de lipsa predictibilității fiscale și de costurile ridicate ale energiei electrice pentru consumatorii non-casnici. În acest context, impozitarea nevoi de afaceri afectează în mod direct companiile mari care de obicei investesc masiv. România se confruntă cu costuri energetice ridicate în comparație cu restul Europei de Est, ceea ce limitează atractivitatea pentru investitorii străini și influențează deciziile de realocare a capitalului în alte țări.
În ceea ce privește deficitul de cont curent, România este considerată un outlier în regiune, având valori între -7% și -8%. Alte țări precum Polonia, Cehia sau Ungaria mențin deficituri mult mai mici, de obicei între -1% și +1%. Această diferență este cauzată de derapajele fiscale de amploare și de necesitatea de a gestiona deficite gemene mari, într-o economie vulnerabilă la șocuri externe precum conflictele din Ucraina sau Orientul Mijlociu.
Pentru finalul anului viitor, se estimează că inflația va ajunge la nivelul de 4,3%, ceea ce reprezintă o dezinflație semnificativă față de nivelurile actuale. Deși se așteaptă o creștere salarială ușor pozitivă în termeni reali, procesul de recuperare a puterii de cumpărați va dura. Dependența de consum a fost un factor de risc în perioada 2015-2020, când creșterea salariilor a dus la dezechilibre economice și pierderi de locuri de muncă.
Situația economică este marcată de o vulnerabilitate ridicată în fața șocurilor externe, de la pandemie la conflicte geopolitice. România gestionează deficite bugetare constante, depășind frecvent pragul de 6% din PIB, în timp ce deficitul de cont curent rămâne ridicat. Această structură economică, combinată cu necesitatea de a compensa cheltuielile prin noi taxe, pune presiune pe stabilitatea consumului intern și pe capacitatea de absorbție a fondurilor europene.