Debitul Dunării la intrarea în țară, măsurat la secțiunea Baziaș, urmează să rămână staționar în jurul valorii de 1.550 mc/s în primele două zile ale intervalului de prognoză. Ulterior, se estimează o creștere ușoară a acestuia până la nivelul de 1.650 mc/s, conform datelor emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). În ciuda acestei evoluții pozitive, debitul rămâne sub media multianuală a lunii septembrie, care este de 3.800 mc/s.
În zona de aval a Porților de Fier, debitele vor înregistra, în general, o tendință de creștere pe parcursul perioadei monitorizate. Totuși, există o excepție în prima parte a intervalului, când nivelurile vor rămâne relativ staționare pe sectorul cuprins între Brăila și Tulcea. Pentru întreaga lună septembrie, prognoza trimestrială realizată de hidrologi indică un debit maxim al Dunării de 1.800 mc/s și un debit minim de 1.400 mc/s.
În ceea ce privește râurile interioare, debitele medii zilnice sunt estimate ca fiind relativ staționare pe întreaga durată a prognozei. Totuși, hidrologii avertizează că sunt posibile creșteri de niveluri și debite pe anumite râuri din zonele de deal și de munte. Aceste variații ar putea apărea, cu o probabilitate mai mare la mijlocul intervalului, ca urmare a precipitațiilor prognozate și a procesului de propagare a acestora.
Regimul hidrologic din luna septembrie se va situa la valori cuprinse între 30% și 50% din mediile multianuale lunare. Pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei și pe bazinele superioare ale Buzăului și Ialomiței, valorile vor fi mai mari, între 50% și 80%. În schimb, pe râurile din bazinele Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenții Prutului și pe râurile din Dobrogea, debitele vor fi sub 30%.
Nivelul de apă din Dunăre are un impact direct și asupra pieței energiei din România. În acest context, premierul interimar Ilie Bolojan a menționat că centrala de la Cernavodă, care este în prezent oprită, va putea fi repornită abia spre sfârșitul lunii septembrie. Această situație evidențiază legătura strânsă dintre resursele hidrologice și capacitatea de producție energetică a țării.
Monitorizarea debitelor de apă este un proces continuu pentru gestionarea resurselor naturale și a infrastructurii hidrotehnice. În perioadele de deficit hidrologic, precum cel prognozat pentru septembrie, managementul apelor devine critic pentru sectoarele care depind de cantitatea de apă disponibilă. Datele furnizate de instituțiile de specialitate precum INHGA sunt esențiale pentru planificarea activităților economice și pentru asigurarea stabilității energetiche.