Debitul fluviului Dunărea a scăzut semnificativ în această perioadă, fiind în prezent cu 58% sub media multianuală calculată pentru luna septembrie. Situația este monitorizată constant de oficialii Apele Române, deoarece nivelul scăzut al apei afectează nu doar teritoriul național, ci și întregul curs al fluviului în țările riverane. Prognozele actuale indică faptul că scăderea debitului va continua până la finalul lunii septembrie, aducând noi provocări pentru gestionarea resurselor de apă.
Conform datelor furnizate de INHGA-CNFH, debitul înregistrat la Baziaș în cursul zilei de astăzi este de 1.800 mc/s. Această valoare este comparată cu media multianuală pentru luna septembrie, care este de 3.800 mc/s, evidențiind diferența masivă de volum. Documentul de prognoză indică faptul că în perioada următoare se anticipează o nouă scădere a debitului, care ar putea ajunge la aproximativ 1.350 mc/s până la data de 30 septembrie.
La sectorul Porțile de Fier, situația debitului este similarly critică, cu valori care reflectă scăderea generală a fluviului. Debitul efluent instantaneu, integrat la ora 06:00, a fost de 905 mc/s la Porțile de Fier 1 și de 1.532 mc/s la Porțile de Fier 2. În același timp, debitul afluent prognozat la Baziaș pentru acest sector este de 1.550 mc/s, ceea ce subliniază dinamica scăzută a fluxului de apă prin zona de frontieră.
Fenomenul de scădere a debitului este observat și în restul țărilor pe care Dunărea le traversează, conform raportărilor oficiale. În Serbia, la Novi Sad, debitul a fost de aproximativ 1.100 mc/s, în timp ce la Bezdan cifrele au indicat circa 860 mc/s. În Bulgaria, valorile raportate de la diverse stații au fluctuat în intervalul cuprins între 1.400 și 1.570 mc/s, confirmând faptul că scăderea nivelului apei este o problemă regională de amploare.
Reprezentanții Apele Române au subliniat că aceste cifre hidrologice au implicații directe asupra unor sectoare vitale ale economiei și mediului. Scăderea nivelului Dunării afectează navigația și transportul pe apă, dar și integritatea ecosistemelor naturale. De asemenea, situația pune presiune pe sistemele de alimentare cu apă și pe procesele de gestionare a resurselor de apă, motiv pentru care monitorizarea fluxului rămâne o prioritate pentru autorități.
Monitorizarea debitului fluviului este esențială pentru prevenirea unor crize de aprovizionare sau blocaje în transportul fluvial. În contextul variațiilor hidrologice, gestionarea resurselor de apă devine un factor critic pentru stabilitatea economică și ecologică a regiunii. Autoritățile urmăresc evoluția indicatorilor pentru a ajusta măsurile de management în funcție de noile prognoze de scădere a volumului de apă.