Un cutremur slab a afectat regiunea Moldova, pe teritoriul județului Botoșani, miercuri seara, 21 octombrie. Evenimentul seismic a fost înregistrat la o adâncime foarte mică, fiind clasificat de specialiști drept un seism de suprafață. Conform datelor oficiale monitorizate și publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), mișcarea tectonică a avut un impact vizibil redus asupra localităților din zona respectivă.
Evenimentul a avut loc la ora 18:03:31, ora locală a României, moment în care aparatele de măsură au detectat mișcarea în partea de nord-est a țării. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a precizat că seismul a avut o magnitudine ml 3,1. Acesta s-a produs la o adâncime de doar 5,7 km, ceea ce explică natura de suprafață a mișcării seismice înregistrate de rețeaua națională.
Intensitatea macroseismică a acestui seism a fost stabilită la gradul unu pe scara Mercalli, ceea ce înseamnă că mișcarea a fost practic imperceptibilă pentru majoritatea cetățenilor. Deși undele seismice au fost înregistrate la distanțe relativ mici de marile centre urbane din Moldova, detectarea a fost realizată în principal de aparatura de specialitate. Seismul a fost simțit în proximitatea unor orașe precum Botoșani, Suceava, Roman, Iași, Bălți, Piatra Neamț și Cernăuți.
Specialiștii de la INCDFP au indicat coordonatele exacte, menționând că epicentrul a fost situat la 14 km SE de Botoșani și la 40 km E de Suceava. De asemenea, mișcarea a fost înregistrată la 81 km S de Roman și 81 km S de Iași, precum și la 86 km S de Bălți. Raportul tehnic arată că evenimentul a fost detectat și la 88 km NE de Piatra Neamț și la 95 km SE de Cernăuți.
Explicația pentru acest tip de activitate constă în faptul că Platforma Moldovenească, pe care se află județul Botoșani, posedă mici falii locale secundare. Din acest motiv, zona înregistrează ocazional mișcări de suprafață cu adâncimi sub 15 kilometri și de magnitudini reduse. Astfel de seisme au mai avut loc în această regiune în mod izolat, cum a fost cazul în ianuarie 2021, cu o magnitudine de 2,0, sau în august 2025, cu o magnitudine de 2,4.
Monitorizarea activă a activității seismice în România este realizată constant de instituții precum INCDFP, care utilizează o rețea de stații pentru a detecta orice variație a plăcii tectonice. Această supraveghere este esențială pentru identificarea tipurilor de cutremur, fie că sunt de adâncime mare sau de suprafață, oferind date precise despre stabilitatea teritoriului și despre comportamentul falii locale din zone precum Moldova.