Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a comunicat prin intermediul unei postări pe Facebook că fiul său, un elev în clasa a II-a, învață într-o clasă care are în prezent 30 de elevi. Această cifră depășește limitele stabilite de legislația actuală pentru învățământul primar. Conform normelor în vigoare, efectivul unei astfel de clase poate fi de maximum 24 de elevi, sau poate fi suplimentat cu doar patru persoane în situații excepționale, cu aprobarea inspectoratului școlar.
Expertul în politici de educație, Marian Staș, a analizat modul în care dimensiunea claselor variază la nivel internațional, subliniind că nu există un model universal. În Estonia, de exemplu, plafonul legal pentru clasele de învățământ primar este de 24 de elevi, însă efectivul mediu este de aproximativ 18,4. În Franța, limita pentru primii doi ani de școală este tot de 24 de elevi, în timp ce în China, standardul oficial pentru clasele primare este de maximum 45 de elevi.
Analiza comparativă arată că dimensiunea claselor nu este singurul factor care determină performanța școlară. În Singapore, unde media este de aproximativ 33,8 elevi în învățământul primar, rezultatele sunt foarte ridicate, în timp ce în Finlanda, organizarea claselor se face în principal la nivel local. Marian Staș a explicat faptul că un număr mai mic de elevi nu garantează automat rezultate superioare, evidențiind importanța raportului dintre elevi și profesori.
În România, deși legislația prevede un maximum de 24 de elevi în primar, în realitate clasele au în medie între 19 și 21 de elevi. Totuși, raportul dintre numărul de elevi și numărul de profesori este un indicator diferit, fiind de aproximativ 18,3 la un profesor în învățământul primar. Diferențele de performanță sunt mai vizibile în testările PISA, unde România a obținut o medie de 428 de puncte, sub media OECD.
Comparativ cu alte sisteme, România are efective medii similare cu cele din Estonia sau Finlanda, dar rezultate la testările internaționale semnificativ mai mici. Marian Staș a menționat că investiția decisivă pentru îmbunătățirea educației trebuie să fie orientată către calitatea procesului de învățare și nu doar către reducerea numărului de elevi. Factori precum pregătirea profesorilor și metodele de predare sunt esențiali pentru succesul educațional.
Sistemul de învățământ din România este supus unor monitorizări constante, în contextul în care diverse evenimente din sectorul educației sunt analizate frecvent de public. Recent, în contextul discuțiilor despre sănătatea și siguranța elevilor, s-a raportat o situație de suspiciune de toxiinfecție la o școală din Bacău, unde 26 de elevi au prezentat simptome, fiind menționată și amendarea unei firme de catering cu 65.000 de lei.