Reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă ar putea fi repornite abia spre mijlocul lunii octombrie, în funcție de evoluția prognozelor hidrologice. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat că procesul de redeschidere este condiționat de nivelul apei necesar pentru funcționarea în siguranță a instalațiilor. În prezent, situația rămâne rezervată din cauza debitului scăzut al Dunării, care afectează procesul de răcire.
Conform declarațiilor oferite de Cristian Bușoi, redeschiderea celor două reactoare nu va avea loc în luna septembrie, sub nicio formă. Prognozele pentru următoarele zece zile indică un nivel al debitului la intrarea în țară și al apei la Cernavodă insuficient pentru a asigura necesarul de apă pentru pompele de răcire ale reactoarelor. Deși au existat mici creșteri în ultimele zile, se anunță scăderi importante ale debitului.
Pentru a compensa lipsa producției de la Cernavodă, România apelează în principal la importurile de energie electrică. Cristian Bușoi a menționat că funcționarea la capacitate maximă a grupurilor de la Complexul Energetic Oltenia, inclusiv a centralelor pe gaz OMV Brazi și Iernutul vechi, a fost esențială. În plus, capacitățile solare au ajutat la înlocuirea celor 1200-1300 MW care erau furnizați în bandă de centrala nucleară.
Energia eoliană joacă, de asemenea, un rol crucial în reducerea volumului de energie importată în perioadele de vârf. Cristian Bușoi a subliniat că, în seriile cu producție eoliană ridicată, importurile au fost sub 1500 de megawați, însă, în momentele cu vânt slab, acestea au ajuns până la 2500 de megawați. Ministerul Energiei a precizat că există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru orice eventualitate.
Situația energetică din regiune este marcată de o volatilitate ridicată a surselor de producție și de dependența de fluxurile externe. În contextul în care centralele nucleare funcționează pe bază de fluxuri de apă pentru răcire, orice scădere a debitului fluviilor mari poate impune oprirea temporară a unităților de producție. Acest lucru forțează sistemul național să utilizeze mixul de energie solară, eoliană și importuri pentru a menține stabilitatea rețelei.
În prezent, sistemul energetic național gestionează deficitul prin combinarea energiei regenerabile cu importurile masive. Cristian Bușoi a indicat faptul că, în trecut, supraproducția solară permitea exportul de energie către Bulgaria, însă acum accentul cade pe menținerea echilibrului prin surse diverse. Decizia finală privind repornirea reactoarelor va fi luată doar după ce prognozele hidrologice vor confirma un nivel sigur al apei.