Infrastructura de canalizare din București trece printr-o etapă de transformare majoră, în contextul riscurilor crescute de viituri urbane. După episoadele de ploi extreme care au afectat orașe europene precum Barcelona, discuția privind capacitatea de preluare a apelor pluviale a devenit critică. Consiliul General al Municipiului București a aprobat la finalul lunii august un nou program de investiții de peste 520 de milioane de euro, destinat sistemului de apă și canalizare, cu lucrări ce vor fi finalizate până în anul 2037.
Sistemul actual de canalizare din Capitală dispune de aproximativ 2.453 km de rețea și 349 km de colectoare principale. Presiunea asupra acestora este accentuată de faptul că aproximativ 80% din suprafața orașului este impermeabilă sau semi-impermeabilă, ceea ce face ca apa să ajungă foarte rapid în rețea. Alexandru Moldovan, Director General Adjunct Apa Nova București, subliniază că nicio infrastructură nu poate fi dimensionată pentru orice cantitate de apă care ar putea cădea într-un interval de timp foarte scurt, mai ales în fața viiturilor urbane.
Intervențiile vor viza zone cu configurații de teren care favorizează acumulările de apă, precum 1 Decembrie 1918 – Bd. Theodor Pallady și Calea Văcărești. În sectorul Slobozia – George Coșbuc – Mitropolit Nifon se va implementa un sistem separativ pentru gestionarea distinctă a apelor pluviale față de cele uzate. Acest proiect include un bazin de retenție cu separatoare de hidrocarburi și o stație de pompare care va direcționa apa în râul Dâmbovița, oferind o soluție de control pentru debitul suplimentar.
În zona centrală, lucrările vor fi efectuate pe Calea Victoriei, Bd. Lascăr Catargiu, Boteanu, Sfinții Voievozi, Sevastopol și Schitu Măgureanu. Din cauza densității rețelelor de gaze, electricitate și termoficare, operatorul va utiliza tehnologii minim invazive, precum relining, pipe-jacking sau microtunelare, pentru a proteja clădirile vechi. Totodată, reabilitarea infrastructurii va fi coordonată cu proiecte de la Primărie, inclusiv modernizarea liniei de tramvai 32, pe Calea Giulești, în Zețarilor–Șos. Giurgiului și pe axa Dimitrie Pompeiu–Barbu Văcărescu–Pipera–Fabrica de Glucoză.
Pentru a gestiona vârful de debit, se pune accent pe construcția bazinelor de retenție care funcționează ca un tampon. La Lunca Cetății a fost construit un bazin de aproximativ 2.100 m³, iar în zona Tineretului se construiește unul de circa 4.000 m³. Aceste structuri permit reținerea temporară a apei și evacuarea controlată după scăderea presiunii. Un exemplu de presiune extremă a fost în timpul ploii din 30 iunie–1 iulie 2026, când prin Caseta de Ape Uzate au tranzitat aproximativ 8,3 milioane m³ de apă în doar 11 ore și 22 de minute.
În ultimii 25 de ani, investițiile în acest sector au depășit 795 de milioane de euro, cu o extindere a rețelei de aproximativ 258 km. Provocarea actuală rezidă în adaptarea unui sistem proiectat pentru un oraș diferit față de Bucureștiul densificat de astăzi. Obiectivul pe termen lung este construirea unei infrastructuri capabile să funcționeze eficient în următorii 20 sau 30 de ani, adaptată noilor realități urbane și climatice.