Lectorul universitar dr. Bogdan Oprea a avertizat asupra pericolelor reprezentate de mediul online, descriind internetul ca pe un spațiu dominat de înșelăciune și fals. Intervenția sa a avut loc în cadrul evenimentului de lansare a proiectului „Gen Anti-Fake”, unde a analizat modul în care informațiile false sunt produse și distribuite. Bogdan Oprea, care ocupă funcția de director al Departamentului de Jurnalism din cadrul Universității din București, a subliniat necesitatea critică a verificării informațiilor.
În cadrul prezentării, Bogdan Oprea a structurat mecanismele de dezinformare în patru categorii principale care pot fi utilizate simultan. Acestea includ exploatarea tehnologiilor digitale, manipularea directă a informației, utilizarea tehnicilor retorice și instrumentalizarea vulnerabilităților psihologice ale utilizatorilor. Profesorul a explicat faptul că aceste metode nu funcționează izolat, ci se suprapun pentru a crea efecte de manipulare mai puternice în spațiul digital actual.
Un aspect alarmant abordat de Bogdan Oprea este rolul boților, programe create pentru a imita comportamentul uman. Conform datelor menționate, în anul 2025, se estimează că 53% din traficul de pe internet va fi generat de boți, nu de oameni reali. Această prezență masivă a programelor software face ca numărul de interacțiuni de pe un mesaj să nu mai reprezinte o măsură reală a susținerii acestuia de către societate.
Dezvoltarea inteligenței artificiale adaugă o dimensiune nouă și complexă dezinformării, făcând distincția între conținutul autentic și cel manipulator extrem de dificilă. Bogdan Oprea a menționat că, deși aceste tehnologii sunt vizibile recent în spațiul public, ele nu sunt noi. Pentru a combate acest fenomen, profesorul consideră că primul pas esențial este acceptarea faptului că utilizatorii rămân vulnerabili la manipulare și că verificarea constantă trebuie să devină o practică obișnuită.
Pentru a evita capcanele digitale, Bogdan Oprea recomandă separarea utilizării rețelelor sociale pentru divertisment de utilizarea surselor jurnalistice pentru informare. El a sugerat utilizarea agregatoarelor de știri și a mediilor de comunicare în care are încredere, evitând fluxul de pe rețelele sociale ca sursă de știri verificate. Deși internetul conține zone de manipulare, profesorul a subliniat că există și zone curate, care pot fi identificate prin capacitatea de a diferenția conținutul informativ de cel construit pentru manipulare.
Fenomenul de dezinformare și utilizarea tehnologiilor avansate pentru manipularea opiniei publice reprezintă o provocare globală pentru integritatea informației. În contextul digitalizării accelerate, capacitatea de a identifica sursele de știri credibile devine o competență esențială pentru protejarea consumatorilor de informații. Această evoluție necesită o atenție sporită din partea instituțiilor educaționale și a utilizatorilor de rând pentru a menține un spațiu informațional sănătos.