Agenția de rating Fitch a emis un avertisment sever privind situația financiară a României, subliniind riscul de retrogradare la categoria „junk”. La sfârșitul lunii iulie, agenția a menținut ratingul suveran al țării la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, acesta fiind ultimul nivel de „investment grade”. Evaluarea următoare a bonității suverane este programată pentru ianuarie 2027.
Instabilitatea politică actuală reprezintă o sursă majoră de îngriștorare pentru analiști. Malgorzata Krzywicka a explicat faptul că, pe măsură ce criza politică se prelungește fără un guvern funcțional, apar întrebări privind predictibilitatea fiscală și capacitatea de a efectua ajustările necesare. Această situație de incertitudine este accentuată de faptul că România de peste patru luni gestionează un Executiv interimar, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan pe 5 mai.
Capacitatea de a prezenta un buget credibil este critică pentru stabilitatea economică. Malgorzata Krzywicka a semnalat că pragul pentru menținerea ratingului crește în fiecare săptămână de criză. Ceea ce trebuia să fie o remaniere de scurtă durată s-a prelungit mult peste vară, iar la jumătatea lunii septembrie încă nu există o soluție definitivă. O altă încercare eșuată de a aproba un guvern ar putea duce la alegeri anticipate, sporind riscurile pentru buget.
Reducerea deficitului bugetar este esențială pentru stabilitatea datoriei publice pe termen mediu. Conform datelor, România are nevoie de o corecție suplimentară de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB. Fitch estimează în prezent deficitul bugetar pentru anul 2026 la 5,9% din PIB, o cifră aflată sub ținta de 6,2% stabilită de guvern. Analistul subliniază că marja de manevră este limitată pe partea de cheltuieli din cauza măsurilor de austeritate deja implementate.
Îmbunătățirea colectării impozitelor este considerată o metodă cheie pentru reducerea deficitului în anii următori. Malgorzata Krzywicka a respins ideea că o creștere economică mai robustă ar putea înlocui necesitatea consolidării fiscale. Ea a menționat că câștigurile economice sunt marginale și sunt departe de amploarea ajustării necesare, deoarece o creștere economică în sine nu poate rezolva problema deficitelor mari ale țării.
Situația economică a României este monitorizată atent de investitori, în contextul unui climat de creștere care poate influența atracția capitalului. De exemplu, în alte sectoare, precum cel educațional, se observă dinamisme semnificative, Bucureștiul fiind unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere a numărului de elevi din Europa. Această dinamică este relevantă pentru contextul dezvoltării economice și al infrastructurii de suport pentru investitorii care urmăresc piața românească.