România se confruntă cu un risc major de retrogradare a ratingului suveran către categoria „junk”, nerecomandată investițiilor, pe măsură ce criza politică se prelungește. Malgorzata Krzywicka, analistă la Fitch, avertizează că actuala stare de incertitudine pune o presiune directă asupra credibilității fiscale a țării. Această situație apare într-un context în care capacitatea de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor este esențială pentru evaluarea bonității României pe termen scurt.
Situația politică actuală este marcată de prelungirea perioadei fără un guvern funcțional, ceea ce ridică semne de întrebare privind predictibilitatea fiscală. Malgorzata Krzywicka a subliniat că o remaniere care trebuia să fie scurtă, după căderea guvernului în primăvară, a depășit deja luna septembrie fără o soluție. După ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai prin moțiune de cenzură, România se află de peste patru luni sub un Executiv interimar.
În urma consultărilor de la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. Totuși, orice tentativă eșuată de formare a unui guvern ar putea apropia România de organizarea unor alegeri anticipate. Acest scenariu ar prelungi incertitudinea și ar majora riscurile pentru buget, afectând direct ratingul de țară, în condițiile în care Fitch menține în prezent ratingul la „BBB minus” cu perspectivă negativă.
Pentru a stabiliza creșterea datoriei publice pe termen mediu, România are nevoie de o corecție suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB. În prezent, Fitch estimează un deficit bugetar de 5,9% din PIB pentru 2026, o valoare sub pragul de 6,2% stabilit de guvern. Analistul consideră că o creștere economică mai robustă nu va putea înlocui necesitatea consolidării fiscale, deoarece câștigurile economice sunt considerate marginale în raport cu amploarea ajustărilor necesare.
O metodă identificată pentru reducerea deficitului în anii următori este îmbunătățirea colectării impozitelor, deoarece marja de manevră pentru cheltuieli este limitată de măsurile de austeritate deja implementate. Malgorzata Krzywicka a explicat că o creștere economică mai puternică, de sine stătătoare, nu va rezolva problema deficitelor mari. Această presiune fiscală este accentuată de faptul că pragul necesar pentru menținerea ratingului crește cu fiecare săptămână de criză politică care trece.
În contextul actual, România gestionează și necesitatea de a găsi soluții pentru finanțarea noilor proiecte nucleare, un subiect aflat în discuții cu partenerii europeni și americani. Această necesitate de investiții pe termen lung subliniază importanța unei stabilități politice și economice, într-un moment în care capacitatea de a gestiona deficitul bugetar rămâne un punct critic pentru menținerea în categoria de investiții de calitate.