Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România traversează o perioadă de dezinflație rapidă, un proces care confirmă corecția reală a dezechilibrelor economice. Conform acestuia, rata anuală a inflației a scăzut la 6,2% în luna august, de la un nivel de 8,2% în iulie și peste 10% în luna iunie. Această evoluție reprezintă cea mai rapidă decelerare din ultimii ani, fiind rezultatul unei corecții a echilibrelor economice, nu al unei plafonări administrative.
Contextul economic a fost marcat de un necesar uriaș de finanțare și un deficit ridicat la momentul preluării mandatului de către guvernul condus de Ilie Bolojan. Alexandru Nazare a explicat că obiectivul principal a fost transformarea politicii fiscale într-o ancoră de stabilitate, evitând amplificarea inflației prin deficite tot mai mari. În primele șapte luni ale acestui an, deficitul bugetar a fost cu 37% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei.
Deși inflația a scăzut, presiunea externă rămâne semnificativă din cauza prețurilor la combustibili. Benzina și motorina sunt singurele categorii care au înregistrat creșteri de două cifre, un factor pe care autoritățile nu îl pot controla direct. Totuși, în luna august, prețurile alimentelor au scăzut cu 0,7%, iar fără combustibili, prețurile de consum au scăzut cu 0,08% față de luna precedentă. Ministerul urmărește ca această corecție să creeze încredere pentru o creștere sănătoasă.
O parte din scăderea inflației se datorează ieșirii din calcul a scumpirilor din vara anului trecut, dar și unor fundamente precum o cerere internă temperată. Alexandru Nazare a subliniat că reducerea deficitului este esențială, deoarece aproximativ 3% din PIB reprezintă plata dobânzilor la datoria acumulată. Acești bani sunt resurse care pot fi direcționate către spitale, școli sau autostrăzi, în loc să fie consumați pentru plata dobânzilor la vechile datorii.
Ministrul a menționat că media inflației în ultimele 12 luni este de aproximativ 9,5%, ceea ce explică de ce cetățenii resimt încă prețuri ridicate. Obiectivul actual este trecerea de la un consum bazat pe datorie la unul susținut de venituri reale și investiții. Disciplina fiscală și respectarea țintelor asumate sunt necesare pentru ca economia să poată reporne de la un nivel de stabilitate, facilitând astfel revenirea încrederii atât în parte, cât și în afaceri.
Evoluția indicatorilor economici este strâns legată de capacitatea statului de a gestiona resursele publice într-un regim de stabilitate. În contextul actual, monitorizarea deficitului bugetar și a costurilor de finanțare este crucială pentru a asigura un spațiu de dezvoltare fără a compromite bugetul de stat. O economie stabilă depinde de capacitatea de a transforma perioadele dificile în oportunități de restart prin utilizarea eficientă a fondurilor și a capitalului local.